ARBUȘTI FRUCTIFERI, POMUȘOARELE

            ARBUȘTI FRUCTIFERI, POMUȘOARELE

Arbuști fructiferi reprezinta o grupa de plante, kare formeaza pomușoare suculente și spre 

deosebire de plantele samînțoase și decele sîmburoase, fac parte din famili diferite.Ei se

 înmulțesc ușor și prin metode simple, întră repede pe rod, dau anual recolte mari, ear lor 

 pomușoarele  au calitați gustative și dietic-e prețioase și se coc devreme.

Căpșunul este o plantă de cultura erbacee perenă, ce face parte din familiea rozacee. El e cel

 ce deschide sezonul pomușoarelor. Unele soiuri fructifică de două ori pe an 

(primavara și toamna), altele  numai  odată. Ciele mai productive și cu fructele mai mari sînt, însă, soiurile care rodesc o singură dată pe an.

 Tufele de căpșun au înălțimea de 15.. 30 cm.  Partea subterana a plantei ajunge pînă la 

adîncimea de 20 ..30 cm, deaceia căpșunul este sensibil la secetă. Majoritatea soiurilor sînt plante autogame 

cu florile hermafrodite. Inflorescența apare pe rînd. Căpșunele se coc în mai… iunie. 

Conțin pînă la 9% zahăr, 1,5% acizi, vitamină C, săruri minerale și alte substanțe prețioase.

 Acidul folic, care se acumulează în cantitați mari, joacă un rol important în hematojeneză.

O plantă de căpșun trăește 3… 5 ani. Căpșunul fructifică în anul al doilea de la sădire,

 rodește bine 3 .. 4 ani, apoi recolta lui scade anual cu circa 50%. Căpșunele se coc pe rînd, 

deaceia ele și se culeg pe rînd. O plantă produce 150…. 300 g de fructe,mai rar pînă la 500 g.

Recoltele la hectar ajunge pîna la 6… 10 t și mai mult.

Căpșunul se înmulțește prin stoloni anual, la care în lunile iulie augustdin muguri se formează 

rozete de frunze, ear din partea inferioară  rădăcini. Ei se sădesc în gropițe astfel, ca mugurile

 central al rozetei săs fie la nivelul solului. După sădire plantele se udă zilnic pîna se prind. 

Umezeala se păstreaza mai bine în cazul mulciri solului.Căpșunul are are nevoie de o clima 

umedă și răcoroasă. El crește bine, se dezvoltă și dă recolte mari pe solurile îngrașate 

( cu băligar și îngrășăminte chimice), afînate și bine lucrate. Lui îi crește hranirea

 suplimentară la sfîrșitul luni august începutul luni septenbrie, cînd se formează mugurii 

de rod pentru recolta urmatoare.

Coacăzul şi agrişul fac parte din familia saxifragaceae. Partea lor aerieană reprezintă o

 tufă de 1, 1,5 m înălțime format din multe tulpini de vîrstă diferită, care cresc di zona coletului.

 Majoritatea lăstarilor cresc în primii 2…  3 ani  după plantare și formează principalele

 ramuri de rod. Fiecare tulpina rodeste bine 5 … 6 ani.

Pentru a asigura rejenerarea tufelor, în fiecare primavară la cuoacăzul negru se tae de la 

bază tulpinile care au mai mult de 4 ani, ear la agriș  cele care au mai mul de 8…  10 ani. 

Coacăzul și agrișul au sistemul radicular foarte ramificat, majoritatea rădăcinilor lor 

pătrund în sol pînă la adîncimea de 5…  40 cm, ear unele pînă la 2 m.

Coacăzul și agrișul încep să vejeteze devreme, cînd tenperatura aerului  este de 5...6°C.

 Florile lor sînt mărunte, la coacăz  adunate în ciorchini, la agriș  dispuse cîte una.

 Anbii arbuști sînt plante autogame, dar rodesc mai bine în cazul polenizări încrucișate.

 Cînd e îngrijit bine cuoacăzul negru dă în medie pîna la 50 q/ha de pomușoare, agrișul  pînă la 150 q/ha. Coacăzul roşu şi coacăzul alb sunt aproape de 

două ori mai mai productive de cît cel negru, dar coacăzele negre sunt mult mai bogate în vitamina C ( 95  316 mg%) decît cele roșii 

sau albe (20…  57 mg%). Coacazele conţin, de asemenea, vitamine P, B1, B2, A zaharuri, carotină, substanțe pectinice, acizi organici, 

săruri minerale și alte substanțe.Agrişele conţin mai puţine vitamine şi acizi organici, în 

schimb ele conţin săruri de fosfor, potasiu și de fer ușor asimilabile.Coacăzele şi agrişele 

se consumă proaspete, din ele se face dulceață, compot, suc e.t.c.

Zmeura este cea mai veche cultură horticolă din ţara noastră. El reprezinta un semi arbust care trăieste 10..15 ani. Rădacinele lui pătrund în sol până la adâncimea de 30 cm.

O tulpina de-a lui trăiește 2 ani și fructifică numai o singură dată(în anul al doilea). Zmeurul înflorește în luna mai. Florile lui sunt grupate în inflorescenţe,care apar în vârful lăstarilor formați din mugurii 

micști, și se autopolenizează.

El nu este pretențios faţă de căldură și lumină, însă are nevoie de soluri fertile, făra buruene și umezite bine.

 Intr-o tufă de zmeur trebuie să fie 10...12 tulpini anuale. Primăvara se taie de la bază tulpinile uscate și drajanii de prisos, ear tulpinile 

anuale se răresc.

Fructele de zmeur sunt suculente,sunt bogate în zaharuri, acizi organici, vitamine, 

săruri minerale. Ele se coc pe rând, de aceea ele se recoltează în 6...10 reprize. De pe un hectar se obtine până la 10 t de fructe. Se consumă proaspete sau prelucrate,din ele se face dulceață, sirop e.t.c. Cele mai bune sunt soiurile Latam, Fenix, King